jump to navigation

Cu sfiala V 47, PM

Posted by Mircea Suman in Cei pe care i-am iubit.
Tags:
trackback

Pentru ca sa ajungi in cimitir trebuie sa treci pe langa biserica, sa urci domol aleea cam neingrijita, sa te opresti, din cand in cand, daca ai nevoie  sa-ti tragi sufletul, dupa care poti privi in jur, poti asculta zgomotele indepartate ale asezarilor de pe deal si, in sfarsit, te poti aseza pe bancuta de langa mormant. Asa am facut, dupa care m-am lasat in voia gandurilor si, mai ales, in voia simtamantului ca nu sunt singur, ca, abur usor si bland, mana pe care am sarutat-o de mii de ori s-a asezat, iertator, mangaietor, pe umarul meu. Cu sfiala, cu glas tremurat, incep sa-i povestesc, soptit, ce mai este in casa pe care a stapanit-o ani si ani, ce mai fac catelul si motanul, batrani si neputinciosi, fiinte care au iubit-o si, cred eu, o iubesc cu neuitare. Poate ca, daca lumina soarelui nu ar fi chiar atat de puternica, nu as simti nevoia sa clipesc tot mai des si poate ca nu mi-ar tremura mana cu care , aplecat spre piatra mormantului, aprind lumanarea cu care-i spun, celei pe care o simt langa mine: ce mult te-am iubit si ce rar ti-am spus-o.

Anunțuri

Comentarii»

1. incertitudini - V 05, AM

De ce se vor fi ascunzând vorbele tocmai când sunt atât de dorite?

2. strongvaleriana - V 21, PM

Tulburator!
Atunci cand am citit prima data postarea asta, in gand mi s-a infiripat inceputul unei poem care atunci imi suna destul bine – despre o umbra-n cadrul usii ce intuneca camara, dar luminand ochii mamei care intampina uriasul cu un ”bine-ai venit copile”

Am neglijat sa notez constructia, spunandu-mi ca n-am sa uit ..dar am uitat-o!
Mi-a ramas doar o idee careia nu-i pot gasi hainele potrivite!
Cine stie, poate ca ..

3. Pustnicul - V 10, AM

Nu este soare, ba chiar este innourat, totusi si eu clipesc si-mi simt ochii incetosati.

4. Gabi Scurtu - V 26, AM

Da-mi voie sa las si eu o lacrima aici.

5. Maria Demian - V 28, AM

De ce nu va folositi talentul? Am citit si am simtit cum imi dau lacrimile.

6. monica risca circiumaru - V 02, PM

Eu va stiam foarte bun la matematici; talentul literar sau sentimentele care vin din suflet dau celor scrise o asa de mare incarcatura emotionala ? Eu cred ca e un cumul…


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: